Resita a fost unul dintre cele mai importante centre industriale din Romania, uzinele siderurgice construite aici datand din perioada Imperiului Habsburgic. Rolul important pe care industria Resitei l-a avut la dezvoltarea economica a intregii regiuni de-a lungul secolului al XIX-lea este bine documentata. Spre deosebire de industriile extractive care au fost dezvoltate in Transilvania si Banat, investitiile facute aici au generat industrii complexe cu un rol important in modernizarea sociala a intregii zone. Resita are una dintre cele mai vechi traditii sindicaliste, aici s-au dezvoltat primele miscari muncitoresti care au contribuit decisiv la promovarea drepturilor angajatilor, salarii decente si imbunatatirea conditiilor de munca. In deceniul al doilea al secolului XX incepe un amplu proces de urbanizare si de consolidare a doua ramuri industriale importante: cea siderurgica si cea constructoare de utilaje si masini.

In perioada socialista U.D.R (Uzinele de Fier si Domeniile Reșița) este separat in doua unitati de productie majore: C.S.R. (Combinatul Siderurgic Resița) si U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Mașini Reșița). Ambele au jucat un rol important in perioada socialista in industrializarea intregii tari, insa in special UCMR-ul a avut o reputatie deosebita datorita utilajelor complexe, motoarelor, generatoarelor, etc. produse aici. Orasul Resita cunoaste o ampla dezvoltare in aceasta perioada, populatia crescand de la aproximativ 20.000 in anii 1930 la 95.000 in 1990, in buna parte aceasta crestere datorandu-se cresterii fluxului de muncitori industriali care se stabilesc in oras. In primii ani de dezvoltare industriala in perioada socialista apar o serie de cartiere precum Moroasa I și II, Mociur, Lunca Pomostului, Valea Domanului, etc., iar in anii 70 se contruiesc marile cartiere muncitoresti  Micro(raion) I – IV. Perioada post-comunista si reformele neo-liberale genereaza o ampla dez-industrialziare ce duce la o depopulare extensiva a orasului. In doar doua decenii, populatia orasului Resita scade cu aproape 30.000 de locuitori, fapt ce are consecinte importante si de lunga durata asupra pietei imobiliare locale.

TMK Resita

Aceasta este actuala denumire a Combinatul Siderurgic Resita. Dupa mai multe incercari de privatizare a unitatilor siderurgice, in 2004 compania ruseasca TKM a achizitionat de la statul roman pachetul majoritar pentru suma de 1 euro si mai multe obligatii contractuale de investitii si achitarea unor datorii restante. TKM a avut de asemenea o serie de datorii catre bugetele locale si aceasta datorie s-a stins prin preluarea de catre Consiliul Local a unor foste terenuri industriale. Acest lucru are consecinte importante pentru cercetarea de teren, datorita faptului ca statul local devine un actor important in dezvoltarea zonelor ‘brownfields’ si face astfel ca orasul Resita sa fie una dintre putinele exceptii din tara, unde foste terenuri industriale sunt preluate de cele mai multe ori de catre investitori privati. Situatia economica a TKM este extrem de importanta pentru dezvoltarea urbana a orasului datorita faptului ca actualele si fostele platforme industriale (unde nu se mai realizeaza productie) ocupa o pozitie foarte buna in interiorul orasului. Datorita dispunerii geografice a localitatii intr-o vale de-a lungul raului Barzava, exista posibilitati foarte limitate de dezvoltare urbana. De aceea eliberarea din productie si insertia acestora intr-o logica de dezvoltare si regenerare urbana este foarte importanta pentru autoritatile locale. Primaria si Consiliul Local par sa dezvolte o strategie funciara avantajoasa pentru muncipilitate si par pregatiti sa achizitioneze, sau sa preia in contul impozitelor datorate, o parte din aceste terenuri. Dinamica economica a TKM are astfel un impact important asupra potentialelor zone de dezvoltare din Resita.

UCM Resita

Aceasta intreprindere a fost privatizata in 2003, cand statul roman a vandut pachetul majoritar unui investitor elvetian (INET). O buna parte din facilitatile de productie continua sa functioneze si astazi insa aceasta intreprindere este departe de atingerea nivelului de productie industriala din perioada socialista. UCMR este important nu doar pentru contibutia pe care o are la economia orasului (continua sa fie unul dintre cei mai mari angajatori), ci si pentru ca multe din halele de productie si birourile intreprinderii s-au eliberat si sunt deschise pentru a fi inchiriate de catre potentiali investitori. De exemplu, proiectul Investinresita identifica la un moment dat Hala Diesel, Hala Motoare Rapide Diesel si Hala de testare Motoare Diesel ca site-uri industriale mari care pot fi inchiriate. Similar, intreprinderea oferea spre inchiriere o serie de hale si birouri, precum Laboratorul de dezvoltare, Cladirea centrului informatic, etc. Acest surplus de spatii industriale si office neocupate constituie un element important al dinamicii dezvoltarilor imobiliare din oras. Spatiile gestionate de UCMR face ca aceasta intreprindere sa fie un competitor pentru investiile imobiliare de capital privat in hale industriale si birouri. Pentru moment aceasta problema nu apare efectiv datorita faptului ca exista un deficit de investitori in oras, insa este un element important pentru planurile viitoare de dezvoltare urbana a orasului.

Platforma Mociur

Aceasta platforma industriala a fost achizitionata de catre CEETRUS, bratul de investitii imobliare a concernului Auchan si planuieste sa dezvolte aici una dintre cele mai importante zone imobiliare din oras. Ceetrus a fuzionat recent cu o serie de alte corporatii sub sigla Nhodd si are un buget de peste un miliard de euro pentru investitii in mai multe tari (inclusiv in Romania). Ceetrus a fost unul dintre partenerii importanti care a contribuit la dezvoltarea cartierului Coresi din Brasov, construit pe fosta platforma industriala Tractorul, si are o experienta importanta in dezvoltarea zonelor de tip brownfields. Este una dintre cele mai serioase si substantiale investitii ce se doreste sa fie realizata in oras. Pe o suprafata de aproximativ 40 de hectare urmeaza sa se construiasca aici, in mai multe etape, un mall, hotel, cladiri de birouri, aquapark, si nu in ultimul rand o serie de cladiri rezidentiale. Aceste proiecte au fost realizate in baza unor studii extensive de fezabilitate care evidentiau de exemplu faptul ca o buna parte din locuitorii orasului isi realizeaza cumparaturile in orasul Timisoara. Viitoarea zona rezidentiala si de cladiri de office doreste sa atraga clasa de mijloc si sa le ofere noi conditii de locuire si trai. Proiectul Ceetrus de pe platforma industriala Mociu este cel mai important proiect de regenerare urbana anuntat pentru orasul Resita din ultimele trei decenii. Pozitia deosebit de avantajoasa a acestei foste platforme industriale face ca aceasta zona sa aiba potentialul de a deveni un nou centru al orasului. Dezvoltarea acestei zone este importanta si pentru ca doreste sa dea un semnal investitorilor privind capacitatea orasului de asigura un mediu atractiv pentru viitoarele structurile manageriale care s-ar muta in oras, dar mai ales pentru tinerele generatii care in ultimele decenii au migrat masiv spre Timisoara si diverse orase din strainatate. Investitia pe care Ceetrus urmeaza sa o realizeze pe platforma Mociur este integrata de autoritatile locale intr-un proiect mai amplu de transformare a orasului. Consiliul local si primaria au dezvoltat o strategie foarte elaborata de dezvoltare a orasului care are menirea de a atrage fonduri europene si a sustine regenerarea urbana a mai multor zone din oras. In cadrul acestor institutii publice activeaza un personal foarte calificat cu ampla experienta manageriala si atragere a fondurilor europene si care a reusit deja sa implementeze cu succes o serie de proiecte importante pentru oras.

Platforma din Stavila

Muncipalitatea a achizitionat aici de la TMK o fosta platforma industriala si terenuri conexe ce totalizeaza 10 hectare. Aici a functionat pentru o vreme o Fabrica de caramida refractara si Fabrica de samota. Terenurile se afla in proximitatea unui important obiectiv cu potential de patrimoniu industrial – Moara Juracek. Planurile autoritatilor locale este sa dezvolte aici o serie de blocuri pentru tineri, zone de case, locuinte sociale, o cresa si alte cateva obiective importante. Terenul are o pozitionare peisagistica foarte frumoasa si are potentialul de a deveni o noua zona rezidentiala a orasului. Acest proiect este important pentru ca reprezinta un exemplu de achizitie de catre statul local a fostelor platforme industriale si stabilire a logicii dezvoltarii acestora in functie de nevoile publice. Regula general intalnita in tara este aceea ca aceste plaftorme industriale sunt achizitionate de investitori privati care le dezvolta in vederea realizarii unui profit. Autoritatile locale pe de alta parte pot dezvolta in aceste zone obiective de interes public, cum sunt de exemplu in acest caz locuintele sociale. In acest sens, Primaria a reusit sa atraga o serie de fonduri care le va permite in viitorul apropiat sa isi concretizeze aceste planuri. Acest tip de investitie publica nu este singulara in Resita. Primaria a mai achizitionat foste platforme industriale si pare sa fie extrem de preocupata de modul in care ele pot re-intra in circuitul dezvoltarii urbane. Pentru ca orasul are la dispozitie un buget relativ mic, aceste planuri depind foarte mult de atragerea de finantari europene si nationale.

Parcul Industrial 

Parcul industrial situat in Valea Terovei din Resita este tot o investitie publica realizata de catre autoritatile locale si este situat pe un fost teren industrial. Parcul industrial pune la dispozitia potentialilor investitori terenuri cu toate utilitatile necesare, unde se pot construi facilitati de productie. Exista aici peste 28 de hectare impartite in aproximativ 60 de loturi de teren, platforma fiind situata intr-o zona centrala a orasului. Pentru o buna perioada de timp (de la momentul realizarii parcului) au existat putini investitori care sa dezvolte spatii de productie aici, insa in ultimii ani tot mai multe dintre loturi au fost date in folosinta. Autoritatile locale anticipeaza ca aceast parc industrial va fi ocupat in anii urmatori (un indicator al dezvoltarii economice a orasului) si se discuta despre realizarea unui al doilea parc industrial. Miza lor este desigur atragerea de investitori si crearea unor noi locuri de munca. Aceste invesitii in dezvoltarea unor parcuri industriale sunt importante pentru proiectul de cercetare pe de o parte pentru ca ele se realizeaza pe foste platforme sau terenuri industriale (si reprezinta astfel un alt exemplu de preluare a acestor foste zone industriale de catre statul local) si pe de alta parte pentru ca se constituie astfel ca un competitor public la potentiale investitii private in hale industriale si unitati de productie. Acest lucru are o consecinta importanta pentru dinamica pietei imobiliare.