Introducerea celor trei tipuri de spații: industrial, comercial, rezidențial
A. INDUSTRIAL
Spațial, siturile industriale din Târgu Jiu înconjoară practic orașul, concentrația cea mai ridicată fiind în zona de nord-est. Majoritatea și-au păstrat caracterul funcțional, chiar și când respectivele companii au fost privatizate sau au fost chiar înlocuite. Numeroase întreprinderi au fost privatizate prin metoda MEBO, ulterior intrând în faliment, excepția sonoră fiind Artego.
Situri importante ale companiilor intrate în faliment sunt CET Romanești, în partea de sud, Fabrica de Țigarete și Fabrica de Cărămizi Unirea, situate vizavi în partea de centru-nord. Pe siturile primelor două deocamdată nu s-a realizat nicio conversie efectivă, iar pe situl Fabricii de Cărămizi Unirea s-a ridicat un magazin LIDL.
O parte importantă a acestor spații industriale și-a menținut funcțiunile în formă continuă până în a doua jumătate a anilor 2000, când o parte semnificativă a companiilor intră în faliment sau restructurare. Este posibil ca acest termen să fie mai înaintat comparativ cu alte orașe parte a studiului Redurb. Astfel, într-o abordare teleologică, față de orașe mari precum Cluj sau Brașov, periodizarea dezinvestirii imobiliare în aceste spații industriale ar determina traiectoriile spațiale ale investițiilor comerciale și rezidențiale.
Centrala Electrică de Termoficare (CET Romanești) Târgu Jiu
Centrala era aproape gata de folosire în 1989, însă nu a funcționat niciodată. În 2006, întreaga structură a fost scoasă la licitație de primărie, 7.2 milioane lei. În presă reiese că prețul final plătit a fost de 9 mii de euro. O societate franceză a preluat structura în care erau estimate a exista 30 de mii de tone de fier vechi.
Zona fostului CET este unul dintre singurele spații industriale din oraș pentru care există intenția de reinvestire imobiliară pentru crearea unei zone industriale și de birouri. Intenția este a primăriei Târgu Jiu, care are terenul în patrimoniu.
Deocamdată, în zonă activează o firmă de coletărie, un magazin de instalații și câteva ateliere auto. Vizavi se află un magazin Dedeman, ridicat pe un teren achiziționat.
Fabrica de Țigarete
Printre cele mai central plasate unități de producție industrială, fabrica ocupă un teren de 5 hectare. A fost deschisă în 1940, a fost privatizată în 2000 și a ajuns în proprietatea omului de afaceri Ioan Niculae, care a preluat Societatea Națională Tutunul Românesc, iar în 2006 fabrica a sistat producția. Spațiul este deținut de New Century Development SRL din București. În sediul administrativ își desfășoară activitatea APIA Gorj, iar în alte clădiri își mai desfășoară activitatea câteva firme mici.
Întreprinderea de confectii Targu Jiu / SC Confecția SA
Întreprinderea de confecții Târgu Jiu S-a înființat în 1940 și este situată în zona de est a orașului, în proximitatea Coloanei Infinitului. Se transformă în SC Confecția SA în 1990, intră în insolvență în 2013 și închide activitatea în 2016. Proprietatea imobiliară a fost evaluată la 13 milioane de lei, terenul fiind de 2.15 hectare și evaluat la 8 milioane de lei. Autoritățile locale au înaintat ideea de transformare în centrul cultural artistic. Terenul este în proximitatea fostei unități militare, al cărei teren va fi transformat în cel mai mare parc al orașului. Firma italiană Tecnopiuma, care era clientul SC Confecția SA, a închiriat o hală a fostei fabrici, reangajând o parte din angajatele concediate.
Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL) / Fabrica de mobilă Rostramo / SEBN.RO
CPL a fost înființat în 1959, fiind deschise mai multe unități de producție. După 1990 a devenit fabrica de mobila Rostramo. La mijlocul anilor 2000, producea mobilă predominant pentru export. Prin metoda de privatizare MEBO, 75 la sută dintre angajați dețineau acțiuni al companiei, până în anul 2010, când acțiunile au fost preluate, iar unitatea a intrat în lichidare. În 2017, SEBN, producătorul japonez de cablaje auto, a preluat o parte din terenul fostei fabrici de mobilă Rostramo și a deschis producția, în prezent având în jur de o mie de angajați.
Artego
În prezent cea mai mare companie de benzi de transport din cauciuc din țară, s-a înființat în 1973, fiind probabil singura întreprindere din oraș care a supraviețuit privatizării MEBO, în prezent fiind deținută 75 % de către salariați. Compania și-a diversificat portofoliul, investind într-o unitate de producție textile și una de procesare a laptelui. Este localizată pe str. Ciocârlău, lângă fosta Fabrică de sticlă și vizavi de Comgorj, în zona de nord est a orașului. Este probabil unitatea industrială care ocupă cea mai mare suprafață de teren din oraș.
Fabrica de sticlă / Star Glass SA
Se află pe str. Ciocârlău, lângă Artego și vizavi de Comgorj. A fost fondată în 1975 și închisă în 2008, după ce angajații au început să vândă în 2003 acțiunile obținute prin privatizarea MEBO. A fost achiziționată de către compania de producție de mase plastice Crilelmar, care a adaptat spațiile la noua producție.
Fabrica de Cărămidă Unirea
Era localizată în zona de centru-nord, vizavi de Fabrica de Țigarete. Primele activități de profil au început în 1832 prin fabricarea de porțelan. A fost privatizată în 1999 prin metoda MEBO. S-a închis în 2006 și a fost demolată în 2008. În 2010, rețeaua de magazine LIDL a început demersurile pentru construcția unui magazin pe fostul amplasamant al fabricii pe o suprafață de 1400 de mp.
Combgorj SA
Unitățile de producție se află pe str. Ciocârlău, pe platformă industrială de nord, vizavi de Crilelmar și Artego. Producător de hrană pentru animale de fermă, Combgorj a început vânzarea de active pentru plata datoriilor, iar în 2019 i s-au retras acțiunile de pe piață, urmând a intra în faliment.
Grimex
Întreprinderea de Utilaj Minier – I.U.M. Tg-Jiu s-a înființat în 1978 și producea utilaje miniere pentru exploatarea cărbunelui, cât și servicii de reparații pentru utilaje. Odată cu transformarea în SA în 1990, a primit numele GRIMEX. A intrat în faliment în 2006 și a fost cumpărată de un investitor privat, devinind SRL. Situată în zona centru-nord în proximitatea fostei fabrici de cărămizi, celei de țigarete și celei de mașini unelte pentru presare forjare (actuala Mirfo), clădirea este unul dintre cele mai impunătoare elemente de patrimoniu arhitectural industrial al orașului.
Gorjpan / Velpitar
În anul 2004, compania de panificație Velpitar preia fosta întreprindere Gorjpan Târgu Jiu.
La următoarea vizită voi continua explorarea unităților de pe str. Macului, unde se găsesc ruinele fostei fabrici de bere și actuala companie Mirfo, bazată pe fosta Întreprindere de Mașini-Unelte pentru Presare și Forjare, cât și alte unități ale industriei energetice și de construcții. IMUPF a fost înființată în 1976, lângă Fabrica de țigarete și în proximitatea căii ferate principale. Inițial ocupa o suprafață de 25 de hectare.
B. COMERCIAL
Cele mai semnificative dezvoltări imobiliare comerciale se află de-a lungul malului drept al râului Jiu. Supermarketul Interex s-a deschis în anul 2005, chiar la sud de Barajul târgu Jiu. Imediat la sud, după pasarela peste rău, se regăsesc magazinul Kaufland, deschis în 2007, iar mai jos este Shopping City Târgu Jiu, deschis în 2014 în urma investiției fondului sud-african NEPI. De menționat că NEPI este unul dintre cele mai active fonduri de investiții din țară în dezvoltarea de mall-uri. Puțin mai jos este situat magazinul Dedeman, ridicat în anul 2014, în proximitatea platformei dezafectate CET Romanești.
Aceste centre comerciale s-au dezvoltat în zone care nu mai fuseseră utilizate anterior decât într-o măsură foarte redusă. Odată cu regularizarea râului Jiu, este probabil ca zona respectivă să fi avut rolul de zonă de protecție la inundații, ipoteză care trebuie mai departe verificată. Indiferent de rațiunile neutilizării anterioare ale terenurilor respective, este cert că disponibilitatea acestora a condus la lipsa de presiune imobiliară pe terenurile fostelor platforme industriale.
C. REZIDENȚIAL
Sistematizarea urbană socialistă apare ca nefinalizată: structuri de tip sătesc pătrund până aproape de zonele centrale, iar pe malul stâng al Jiului nu s-a realizat niciun plan de creștere a numărului de locuințe prin construcție de blocuri, chiar dacă geografic este o zonă relativ centrală. Un motiv îl poate constitui presiunea realizată de conservaționiști. Un exemplu este adus în discuție de Liliana Iuga (2016), care descrie eforturile depuse de aceștia în anii 1970 în opoziție cu principiile ceaușiste de creștere a densității blocurilor de apartamente, proiect ce ar fi afectat structura artistică a lui Brâncuși.
O privire comparativă pe Google Earth Pro între anii 2011 și 2019 sugerează că principalele tipuri de noi construcții rezidențiale sunt casele unifamiliale. Cele mai recente investiții se concentrează în zonele str. Panduri (sud-vest), Bicaz (nord-vest) și Unirii-Gilort (est). Zona Bicaz este exemplul cel mai grăitor al recentului ritm intens de dezvoltare rezidențială. Anterior, arealul amplasat în proximitatea Barajului Vădeni și stadion, fusese ocupat parțial de căminele muncitorești ale Antreprizei de Construcții Hidrotehnice. O parte din ele au fost demolate, iar noile proiecte imobiliare au ocupat treptat majoritatea spațiului, accelerat după anul 2015.
Apariția blocurilor de apartamente ca proiecte de dezvoltare rezidențială privată este, de asemenea, o noutate. Câteva zeci de blocuri, majoritatea de mici dimensiuni, încep să apară în ultimii câțiva ani în zone precum Bicaz sau zona de est, dar și împrăștiate prin zona centrală. Investițiile în blocuri semnifică creșterea valorii terenurilor, cuplată de o cerere în creștere. Astfel, prețurile locuințelor din oraș au crescut semnificativ, comparabil cu cele din orașele mari. De notat că există și proiecte de locuințe publice realizate după 1990, unele fiind situate în zone estice marginale. În plus, administrația locală a concesionat parcele pentru construcții de locuințe unifamiliale în cel puțin două zone din est, locuințele fiind deja ridicate. Interviurile din octombrie 2021 indică faptul că lipsa reglementării adecvate a terenurilor din oraș este o importantă piedică în dezvoltarea imobiliară, chiar dacă geografic, terenurile sunt viabile pentru investiții cu cost redus.
Situat în dreapta străzii Bicaz, cartierul ACH este o fostă grupare de locuințe temporare construite de Antrepriza de Construcții Hidrotehnice Târgu Jiu, ulterior fie demolate, fie transformate în locuințe sociale. Conform imaginilor de mai jos, s-au construit multe locuințe unifamiliale, cât și blocuri de către dezvoltatori imobiliari privați, în special după anul 2015. Este o zonă relativ centrală, zona apropiată de râu nefiind utilizată până recent pentru ridicarea de construcții după regularizarea Jiului. Aici este în plan ridicarea unui mini-cartier cu 25 de blocuri.
Zona Bicaz – Complex Rezidențial Alesi 
Zona Bicaz, panou prezentând proiectul unui cartier în zonă. Domina Imobiliare este principala agenție care gestionează noi proiecte de blocuri. 
Zona Bicaz, dinspre Barajul Vădeni, noi dezvoltări imobiliare delimitate brusc. 
Zona Bicaz – panoramă care prezintă atât noutatea construcțiilor, cât și ritmurile de lucru per parcelă
Un alt set de noi clădiri rezidențiale care apar în zone centrale:
Blocuri în zonele de est:
Imobil locuințe colective, str. Petrești nr. 2S 
Imobil locuințe colective, Str. Petrești. Primul și probabil ultimul proiect realizat, conform dezvoltatorului. 
Foto de Sorin Gog – Locația proiectului Caio Residence, în apropierea Ansamblului ANL și locuințelor pe terenuri concesionate din zona est. 
Foto de Sorin Gog – Ansamblul Primăverii Residence, situat la capătul de sud-est al orașului
Vedere sud-nord dinspre Podul Luncilor înspre Barajul Târgu Jiu, în dreapta este fostul Interex, în stânga este probabil zonă de protecție la inundații 
Vedere nord-sud dinspre Podul Jiului înspre Barajul Târgu Jiu Kaufland, Shopping Mall și turnul CET peste Jiu, din care reiese diferența de nivel lac-șosea 
Shopping Mall Târgu Jiu, ridicat în 2014 pe malul stâng al Jiului