Note de teren Craiova [Ioana Vlad]

Producția industrială a Craiovei s-a concentrat, începând cu perioada socialistă, pe două mari platforme industriale care parțial și-au păstrat această funcție până în prezent: platforma de est și platforma de vest. Punctul de plecare al procesului socialist de industrializare l-au reprezentat micile ateliere, fabrici și mori construite la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX care, pe măsură ce orașul s-a extins către cele două mari zone industriale din est și vest, au devenit locații centrale și semi-centrale, de interes pentru dezvoltarea imobiliară rezidențială și comercială în ultimele două decenii. 

Extinderea și intensificarea activității industriale a fost însoțită de dezvoltarea a noi cartiere de locuințe colective, pentru a acomoda fluxul de forță de muncă necesară orașului. Astfel în nord a apărut cartierul Craiovița Nouă și în sud-vest cartierele Calea București, Valea Roșie, Lăpuș, Dezrobirii, 1 mai. Acestea au fost construite în relație nu doar cu unitățile industriale de pe teritoriul municipiului, ci și cu cele industriale și agro-industriale aflate în comunele limitrofe, precum combinatul chimic Doljchim de la Ișalnița. 

Dintre unitățile care au continuat producția ulterior privatizării și care funcționează în continuare, amintim pe platforma de est Intreprinderea de Utilaj Greu (IUG- acum Popeci), Mașini agricole și tractoare (MAT) și Automobile Craiova (de-a lungul timpului Olcit, Daewoo și în prezent Ford) și pe platforma de vest Fabrica de bere (acum Heineken) și Întreprinderea de prefabricate (acum Elpreco).

Pe lângă spațiile industriale care s-au transformat în dezvoltări imobiliare și cele care au continuat producția, amintim și o a treia categorie, a unităților care și-au schimbat profilul de activitate de la producție la depozitare și chiar dezvoltare imobiliară. Un exemplu în acest sens este Întreprinderea Metal-Lemn, fabrică de mobilă înființată în 1950, a cărei structură de pe Bd. Decebal a fost reconvertită în Metal-Lemn Business Park și care din 2014 a dezvoltat și 3 ansambluri rezidențiale în diferite zone ale orașului.

Uzina 7 noiembrie

Dezvoltată în perioada socialistă în urma naționalizării din 1948 a unității de fierărie și turnătorie Atelierele Brătășanu, uzina 7 noiembrie a fost privatizată în 1993. Parte a terenului a fost vândută dezvoltatorului imobiliar Casa Noastră, care în 2016 a demarat construcția complexului rezidențial Bujorului Residence, pe strada Bujorului nr.22. Restul terenului (12 mii de metri pătrați) ce cuprinde clădirea monument istoric a fostelor Ateliere Brătășanu, construită la începutul secolului XX, a fost vândut în 2018 către Valletta Villas S.R.L, o companie înregistrată în Sibiu a grupului cipriot ALF. MIZZI & SONS OVERSEAS INVESTMENTS, care tot în 2018 a dezvoltat parcul industrial Southern Industrial Park din Craiova.

Valletta Villas a elaborat un plan urbanistic zonal de schimbare a destinației acestui teren din zonă industrială în zonă mixtă de locuire și servicii, pentru dezvoltarea complexului rezidențial Valletta Towers și reconversia clădirii monument într-o galerie comercială. În pofida opoziției la acest proiect, organizată de rezidenții din zonă, PUZ-ul a fost aprobat de Consiliul Local în iulie 2020, dezvoltarea fiind blocată în prezent la stadiul de obținere a avizelor necesare pentru demararea construcției.

Electroputere Craiova

Înființată în 1949 pe terenul fostelor ateliere de reparații CFR, Platforma Electroputere și-a extins de-a lungul anilor 1960 activitatea, prin dezvoltarea unor secții de transformatoare, motoare electrice și locomotive. Înainte de 1989, platforma avea peste 10 mii de angajați. După 1990, a fost transformată în societatea pe acțiuni Electroputere S.A. și în 2007 a fost privatizată către firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited pentru 2,34 milioane de euro. 

Ulterior privatizării, producția s-a restrâns treptat, mass media raportând de-a lungul anilor valurile de disponibilizări: în 2007 Electroputere avea 2600 de angajați, 700 în 2013, 555 la început de 2019 și 250 la final de 2019, când producția a fost oprită definitiv. Presa națională și locală au relatat pe larg despre istoria Electroputere Craiova înainte de închiderea sa anunțată pentru decembrie 2019, prezentând perspectiva angajaților și reprezentanților sindicali. Potrivit acestora, investitorii au urmărit încă din momentul privatizării transformarea fostei platforme în afacere imobiliară. 

Din 2010 până în prezent, acest teren industrial se află în continuă expansiune ca zonă comercială și de birouri. 

În 2010 Electroputere S.A. a elaborat un plan urbanistic zonal ”referitor la reconversie funcţională din construcţii cu destinaţie industrială în construcţii cu destinaţia de spații comerciale și servicii – Electroputere Shopping Center” (HCL 286/2010)

Tot în 2010, Electroputere S.A. a decis vânzarea a aproximativ 12 hectare către K&S Electric Power Point SRL (devenită societate pe acțiuni în 2011) cu un preț minim de vânzare de 20 de milioane de euro fără TVA (după cum arată hotărârea din 2010 publicată în Monitorul agenților economici). K&S a deschis la finalul anului 2011 mall-ul Electroputere Parc, pe Calea București nr.80. Dezvoltarea acestui centru comercial este urmată de crearea unui întreg labirint fiscal, întrucât a fost realizată prin contractarea unui credit de la Unicredit Austria Bank de către Auchan, acționară a societății. K&S a intrat în insolvență în 2013, mall-ul fiind cumpărat în 2016 de Brăila Winds Concept, devenită în 2017 Electroputere Parc SRL. 

Firma Brăila Winds Concept este legată și de o altă tranzacție, a peste 20 de mii de metri pătrați vânduți de COMAT Dolj S.A în imediata apropiere a mall-ului Electroputere, pe Calea București nr.78, care a presupus de asemenea reconversia din zonă industrială în zonă de spații comerciale. 

În 2019, acționarii Electroputere S.A. au decis vânzarea a încă 26 de hectare din terenul fostei platforme industriale. Parte din acesta este obiectul unui certificat de urbanism emis în 2020 în favoarea Electroputere Parc SRL, pentru elaborarea unui PUZ de schimbare a destinației din zonă industrială în zonă de spații comerciale, servicii și birouri.

Întreprinderea Independența

Fosta fabrică de textile se afla pe str. Anul 1848 nr.87 și a fost deschisă la sfârșitul secolului XIX, sub numele de Fabrica de postav Oltenia. În perioada socialistă și-a schimbat denumirea în Independența și a fost extinsă și reutilată. După 1990 a fost transformată în societatea pe acțiuni Texind S.A. și privatizată. În 2007 terenul a fost vândut și mai târziu corpurile unității au fost demolate. În 2008 Texind S.A. și-a schimbat domeniul de activitate în închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare și și-a mutat sediul de pe strada Anul 1848 pe strada Caracal. În prezent spațiul fostei fabrici este un teren viran, iar echipa proiectului este în proces de documentare cu privire la planurile de dezvoltare pentru acesta.

Intreprinderea de mașini agricole și tractoare – MAT

MAT Craiova își are originea în atelierul de mașini agricole Clayton, deschis în 1877 pe strada Bucovăț. În perioada socialistă și-a extins spațiile de producție pe platforma de est a orașului, sub denumirea de Întreprinderea de Tractoare și Mașini Agricole Craiova; a fost transformată în societatea pe acțiuni MAT în 1990 și privatizată în 2003. MAT continuă producția și de-a lungul timpului a vândut o parte din patrimoniul său, pentru a-și finanța retehnologizarea. 

Fosta fabrică de pe strada Bucovăț, aflată în zona semi-centrală a orașului, figurează pe lista monumentelor istorice ca ” Secţia de producţie a MAT Craiova, fosta Fabrică Hoffenschranz”, iar pe terenul său se află în dezvoltare un complex rezidențial de 177 de locuințe, Future Homes Residence. Echipa proiectului documentează în continuare circumstanțele transformării fostului spațiu de producție în ansamblu rezidențial.

Întreprinderea de morărit și panificație Dolj

Moara Barbu Drugă, construită la începutul secolului XX, a fost transformată în perioada socialistă în Întreprinderea de morărit și panificație Dolj. Devine societate pe acțiuni în 1990 prin hotărâre de guvern, este privatizată în 1994 prin metoda MEBO, iar în 1998 își schimbă denumirea în Pan Group. Patrimoniul fostei întreprinderi de stat cuprindea numeroase terenuri în Craiova, dar și în alte localități din județ, precum Băilești, Calafat, Filiași, Segarcea. În Craiova, în perioada socialistă, rețeua întreprinderii de morărit și panificație a înglobat, pe lângă fosta moară Barbu Drugă, și alte unități de profil care funcționau la începutul secolului XX, precum Moara Jiului (str. Pașcani nr.7 – fost nr.30), fabrica de pâine Traiul (str. Maramureș nr.4, fostă Păltiniș 132) și Moara Mendel (Elena Teodorini intersecție cu Bucovăț). 

Pan Group a început încă din 2013 să vândă parte din patrimoniul său, printre care secția 1 panificație de pe str. Maramureș nr. 4, unde din fosta fabrică de pâine Traiul a mai rămas doar coșul de fum, încadrat ca monument istoric și unde se află acum un supermarket Lidl. 

Însă cea mai mare parte a patrimoniului a fost vândută în 2015, printre care fosta moară de pe strada Pașcani, fosta moară Barbu Drugă de pe Calea București nr.117, fosta moară Mendel și fosta Moară Oltenească de pe str. Amaradia nr.28.

În 2018, Consiliul local a aprobat un plan urbanistic zonal pentru construirea unui complex rezidențial de 3 blocuri cu 7 și 8 etaje pe str. Pașcani nr. 7, pe terenul fostei Mori a Jiului.

Tot în 2018, Consiliul local a aprobat un plan urbanistic zonal de schimbare a funcțiunii din zonă industrială în zonă mixtă pentru terenul cuprins între străzile Calea București –Sărarilor -Traian Lalescu, al fostei Mori Barbu Drugă. Pe acest teren se află în proces de construcție complexul rezidențial President.

În ceea ce privește Moara Mendel (construită în a doua jumătate a secolului XIX, redenumită Dobrogeanu Gherea în perioada socialistă), terenul de peste 16 mii de metri pătrați a fost aprobat spre vânzare de către Pan Group în 2015. Pentru terenul respectiv, la interesecția străzilor Elena Teodorini și Bucovăț, a fost aprobat în 2018 un PUZ de schimbare a destinației din zonă îndustrială în zonă mixtă locuințe și servicii și acolo se află în construcție două ansambluri rezidențiale, Happy Residence 3 și Sweet Home Residence, ale aceluiași dezvoltator.

Pan Group a fost prezentată de-a lungul anilor în presa și în strategiile locale drept un exemplu de succes al industriei craiovene. În prezent, reconversia sitului Pan Group de pe Calea București reprezintă pentru autoritatea locală un exemplu de succes în regenerarea fostelor spații industriale, după cum ilustrează Planul de Acțiune pentru Craiova oraș verde, elaborat în 2020, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Turnătoria Tufon

În perioada socialistă, întreprinderea de pe str. Caracal nr. 115 proiecta, producea și comercializa piese turnate din fontă și oțel, iar în 1990 a devenit societatea pe acțiuni Tufon S.A. După mai multe încercări eșuate, a fost privatizată în 2002 pentru 1 milion de euro și declarată în faliment în 2005, având datorii atât la bugetul de stat, cât și la creditori privați. Presa locală a scris extensiv de-a lungul anilor 2000 despre procesele din jurul patrimoniului Tufon, 9 hectare în zona industrială estică a orașului, evaluați în 2009 la 19 milioane de euro, pentru care planurile speculate public au fost de reconversie în zonă rezidențială sau de transformare în parc industrial. Spațiul fostei turnătorii este până în prezent teren viran, iar echipa proiectului este în proces de documentare cu privire la istoria, parcursul juridic și planurile de dezvoltare pentru această locație.