Administrativ
Bragadiru a devenit oraș în anul 2006 în urma unui referendum: „Datorită puternicei dezvoltări şi în urma referendumului organizat în anul 2003, localitatea Bragadiru a fost numită oraş la data de 2 ianuarie 2006, prin Legea nr.415/30.12.2005.”
Până atunci, a aparținut administrativ de Județul Ilfov (până în 1950), de ce avea să devină sectorul 5 (până în 1968), de Municipiul București (până în 1981), de Sectorul Agricol Ilfov (până în 1989), și din nou de Ilfov. Astfel suprafața atribuită comunei, iar mai târziu orașului, a variat, ajungând, conform datelor de pe Primăria Bragadiru, la 2179 ha (1929 ha intravilan și 228 extravilan).
Conform unui bilanț teritorial executat pentru PUGul din 2005, Bragadiru deținea 1866 de ha, dintre care aproape jumătate erau ocupate de locuire (47,7%) și 15% de zone mixte: producție și comerț.
Etape în dezvoltarea orașului
În perioada socialistă a fost integrat într-un sistem urban care deservea București, dar foarte posibil existau relații agro-industriale pe zone mai extinse. Comuna a început să se dezvolte de la mijlocul anilor 2000, perioadă care a coincis cu boomul imobiliar din principalele orașe din România. Primele transformări au fost legate de spațiile industriale și refuncționalizarea lor (Fabrica de Margarină).
Cea mai intensă dezvoltare s-a produs pe teritoriul dintre limita administrativă a Bucureștiului și șoseaua de centură, fenomen observat și la celelalte localități din zona periurbană a capitalei, dar și a altor orașe din țară care au cunoscut o urbanizare accentuată și speculativă.
Zonele care sunt mai apropiate de centrul inițial al fostei comune Bragadiru, s-au transformat prin convertirea zonelor industriale de producție sau depozitare construite în perioada socialistă în zone de comerț, servicii sau mică producție.
Economic
Din punct de vedere al structurii ocupaționale, cei mai mulți angajați pe domenii de activitate, din totalul anului 2011 (1630 angajați), erau implicați în industria farmaceutică, apoi în construcții și industria auto. Totuși, majoritatea lucrătorilor erau împărțiți pe mai multe segmente din comerț și servicii. Cel mai vizibil impact îl are dezvoltarea imobiliară care în ultimii 15 ani a rearanjat teritoriul dintre București și Centură.
Zona e cunoscută și pentru potențialul petrolifer, dar care este și un posibil contaminator al pânzei freatice
Demografic
Din punct de vedere demografic, Bragadiru a avut o creștere a populației în ultimii 20 de ani de 244%. În anul 2020, erau domiciliați la Bragadiru peste 25.000 de oameni.
Geografic și morfologic
Bragadiru este poziționat în partea sud vestică a capitalei în continuarea sectoarelor 5 și 6. Se poate delimita vizual și spațial în trei zone, determinate de traseele importante de circulație și naturale: șos. Alexandriei, șos. Centura București, Prelungirea Ghencea, Râul Sabar, Râul Ciorogârla.
Trecerea de la CAPuri și IASuri la loturi individuale a dus la o fragmentare a terenurilor agricole, care ulterior, intrând în intravilan, s-au transformat în parcele construibile, păstrându-și morfologia – loturi înguste și lungi (curele). Acest lucru s-a întâmplat cu precădere pe bucata din zona 1 dintre șos. Alexandriei și Prelungirea Ghencea.
O mare parte din teritoriul orașului este afectat de inundații, lucru care este accentuat de infrastructura neadaptată la numărul mare de dezvoltări imobiliare. Bragadiru, neavând o stație de epurare, este expus la poluarea pânzei freatice.
Fabrica de Nutrețuri Combinate Sabarul
Fabrica a fost desființată la începutul anilor 90, iar pe terenul acesteia au fost construtie hale care au fost închiriate pentru mica producție. Fabrica alimenta multiplele crescătorii de animale din jurul Bucureștiului, dar nu numai. Construcțiile principale ale fabiricii au rămas în picioare, deși abandonate. Peste drum de FNC Sabarul, o fostă anexă industrială (parc auto), a fost diversificată în funcțiuni: magazin de piese auto, spălătorie auto, service.
Fabrica de Bere Fulgerul Bragadiru
SC Fulgerul SA Bragadiru a fost desființată la începutul anilor 2000 ca urmare acumulărilor de datorii post privatizare. Pe lângă bere, fabrica mai producea spirt, lichior, drojdii ș.a. Se pare că fabrica folosa materii prime rezultate din prelucrarea cerealelor la Fabrica de Nutrețuri Combinate Sabarul. La începutul anilor 2010 a fost demolată, o mare parte din suprfața platformei a fost transformată într-un centru comercial cu piață, două supermarketuri (Lidl, Kaufland), restaurant etc. Pe partea rămasă mai funcționează un centru de reciclare.
Fabrica Margarina
Pe locul fostei fabrici de margarină funcționează în prezent fabrica de medicamente Laropharm, fabrica de dulciuri Bomboniera, și alte câteva mici producții (mobilă, tâmplărie etc). Nu este foarte clar încă dacă fabrica a funcționat vreo-dată, dar ea a fost utilată complet și testată pentru producție. În spatele fabricii, fără să fie evidentă o legătură, a fost o zonă industrială, actualmente demolată.
Zona Industrială – Șoseaua de Centură
În zona șoselei de centură, singura fabrică rămasă funcțională din perioada socialistă este fabrica de oxigen. Celelate spații de-o parte și de cealaltă a șoselei au fost refuncționalizate. Peste drum de fortul Bragadiru se pare că a fost o fabrica de prefabricate din beton care în anii 80 a trecut în administrarea Antrepriză generală de construcții-montaj București. În acest moment sunt hale de ambalare cereale, producție cofraje, un centru de reciclare, spațiu logistic de curierat.
