Municipiul Barlad nu mai este resedinta a Judetului Vaslui din anul 1968, dar a continuat sa se dezvolte industrial si urban din anii 1950 pana in 1989. La acel moment, in oras erau cateva intreprinderi mari (IRB, FEPA, Vigonia, abrazive Abrom, prefabricate, prelucrare tutun, confectii, ulei, utilaje grele) si o unitate militara importanta, cumuland zeci de mii de muncitori si muncitoare. Intre timp, majoritatea intreprinderilor a fost inchisa, iar cateva au ramas sa functioneze cu capacitate redusa. Pe o bucata din terenul fostei Intreprinderi Rulmentul Barlad (IRB), se deschide in data de 30 noiembrie 2021 Barlad Value Center, o dezvoltare de tip mall a investitorului transnational Prime Kapital (care are investitii imobiliare in mai multe localitati din tara, printre care Iasi, Vaslui, Bucuresti). Aceasta este singura investitie imobiliara de amploare din Barlad si ne intrebam care va fi impactul ei, avand in vedere structura social-economica a municipiului.
Cateva caracteristici ale acestei structuri: existenta in oras a unor licee, spitale si institutii de cultura importante; plecarea masiva pentru munca in afara tarii, plecarea tinerilor catre Bucuresti, Cluj si Iasi; o densitate mare a orasului (a doua dupa Bucuresti la nivel national), din cauza lipsei de teren extravilan si a limitarilor de teren intravilan; existenta unui sit Natura 2000 in partea de est a orasului, care limiteaza dezvoltarea imobiliara. Structura pe cartiere: vechea “vatra” a orasului reprezentata de cartierele Munteni si Podeni a fost o zona inundabila, motiv pentru care gospodariile cu statut economic mai ridicat s-au mutat treptat pe dealurile din partea vestica a drumului principal; cartierele de blocuri au inceput sa se contureze din anii 1960 (Epureanu, zona centrala, Gara, Confectii si cel mai nou, din anii 1980, cartierul Lirei); conform strategiei de dezvoltare 2018-2025, cele mai multe unitati locative din oras sunt apartamente de bloc, desi sunt si multe locuinte individuale. Zonele industriale erau concentrate in nord, in partea de est a drumului principal (in paralel cu calea ferata), si in sud (alaturi de unitatea militara).
1. Renovari și construcții în etape
In acest context, in cele mai multe cartiere se observa constructii, supra-etajari si renovari de locuinte realizate in ultimele decenii in regie proprie. Unele constructii de locuinte individuale se afla in etape intermediare, ceea ce sugereaza constructia treptata, de-a lungul anilor, pe masura posibilitatilor financiare. Blocurile de locuinte colective sunt reabilitate termic tot din resursele locatarilor, in majoritatea cazurilor fiind facute unitar (blocul intreg), dar in unele cazuri si fragmentat (apartament cu apartament). Este un singur anunt de vanzare de loturi de locuinte (deci un proprietar de teren care vinde catre mai multi clienti), intr-unul dintre cartierele mai noi (zona Bariera Puiesti).
2. Cartierele Mihai Eminescu si Deal II
Sunt cartiere care s-au conturat din anii 2000, cu case mai mari si mai scumpe, realizate in regie proprie. Constructiile continua aici, cartierul Mihai Eminescu avand si un parc nou realizat din fonduri europene si circa 150 de locuinte individuale de dimensiuni mari. In aceasta zona a orasului strazile sunt asfaltate, pe cand in cartierele Podeni si Munteni majoritatea strazilor este neasfaltata. Tot in cartierul Mihai Eminescu este singurul proiect de bloc de locuinte colective aflat in constructie, inceput in anul 2021 (4 etaje, dezvoltator fiind o firma locala de constructii).
3. Zona de Nord – Barlad Value Center
In aceasta zona au functionat fabricile mari de dinainte de 1989 – IRB (care avea la apogeu in jur de 12.000 angajati), FEPA (Elemente Pneumatice si Aparate de Masura, devenita societate pe actiuni din 1991), Vigonia, Prefabricate (unde se produceau materialele prefabricate pentru constructia blocurilor noi din oras).
IRB va fi studiul nostru de caz – pe o parte din terenul fostei IRB fiind amplasata dezvoltarea fondului de investitii transnational Prime Kapital.
4. Zona de est / nord-est
La marginea orasului, spre calea ferata, erau amplasate mai multe zone de productie de dimensiune mica si medie, precum statia de betoane, fabrica de ulei (devenita ulterior Mandra, intrata recent in insolventa, scoasa la licitatie publica in mai 2021), vechea fabrica de gheata, atelierele CFR, precum si silozurile de langa gara CFR (in care se adunau cereale pentru intreaga zona inainte de 1989, detinute apoi de omul de afaceri Adrian Porumboiu, care si-a vandut apoi in 2016 mare parte din afacere catre grupul agroindustrial Trans-Oil inregistrat in Republica Moldova).
5. Zona de Sud
Aici functioneaza inca fabrica de confectii, dar cu un numar mult mai mic de angajati/ angajate. In apropiere a fost construit in anii 1980 cartierul de blocuri Confectii. Iar in vecinatatea fabricii se afla unitatea militara, care inca mai are un personal total de circa 1000 de oameni, fiind unul dintre angajatorii principali din oras si detinand terenuri ample (in proprietatea MAPN, care nu vrea sa le cedeze catre primarie pentru noi dezvoltari, conform informatiilor din interviurile noastre).
Tot in zona de sud, inspre est, se afla Lacul Prodana, cu o fosta zona de agrement, acum cu minime amenajari si partial privatizata. In apropiere, se afla cladirile ramase din statia de reparatii utilaj greu (agricol, acum loc pentru mici depozite si reparatii auto), fabrica de prelucrare tutun, fabrica de abrazive (cumparata in 2008 de Vigotex, cu hale demolate in anul 2020) si inca o cladire nefolosita asupra careia inca ne documentam.
