Fenomenul financializării locuirii și dezvoltării imobiliare a atras atenția analiștilor în jurul și după criza financiară din 2007-2010 generată de criza imobiliară (Aalbers, 2008; Lees, Slater, & Wyly, 2008). Cea din urmă a explodat din suprasolicitarea sistemului de creditare menit să susțină de-a lungul anilor cererea de locuințe în pofida creșterii prețurilor și reducerea capacității de cumpărare a populației, sau din fenomenul cumpărării de locuințe, din lipsa altor alternative, prin îndatorare. Tema a devenit o preocupare și din perspectiva dezvoltării inegale în relația dintre țările centrale și (semi)periferice (Gabor 2012, 2013, 2018; Painceira 2008; Rodrigues, Sandos & Teles 2016; Pósfai & Nagy 2017; Büdenbender & Aalbers 2019), financializarea subordonată ajungând să fie adresată ca manifestare a vechiului fenomen al dezvoltării inegale și combinate (Fernandez & Aalbers 2019). Acesta este contextul analitic în care ne propunem să situăm studiul REDURB despre financializarea dezvoltării imobiliare în România, contribuția noastră fiind aceea de a o problematiza în legătură cu transformarea fostelor platforme industriale în locații ale noilor dezvoltări imobiliare. … În secțiunea III a lucrării de față ilustrez aceste evoluții prin listarea actorilor imobiliari și sectoarele în care acestea operează în orașul Cluj, unul dintre centrele urbane alese ca locații pentru studiile de caz REDURB.
Contextul imediat mai larg al problematizării temei în orașele REDURB este cel al financializării dezvoltării imobiliare din România situată la semi-periferia capitalismului global. Contribuția noastră la această abordare constă și în faptul că interpretăm relațiile centru-periferie la diverse scale: prin adresarea dezvoltării și financializării dezvoltării imobiliare inegale, dincolo de relația național-global, ne preocupă și relația dintre diferite orașe plasate în poziții centrale și periferice la nivelul României. Aceste orașe sunt integrate de pe poziții și prin roluri diferite în piața imobiliară din țară, precum cea din urmă este integrată în piețele globale din rolurile pe care periferiile le joacă în general pe scena dezvoltării imobiliare și financializării acestora. … După orașul capitală (omis din eșantionul de localități REDURB tocmai datorită marilor discrepanțe între el și restul teritoriului național), din această competiție (în comparație nu doar cu orașele noastre mici, precum Bragadiru, Reșița, Tg. Jiu sau Bragadiru, ci și cu centrele urbane regionale Brașov, Craiova și Iași, alese și ele pentru cercetarea REDURB), Cluj-Napoca a devenit câștigătorul acestei competiții, care, însă continuă mai departe. În concluziile lucrării de față sintetizez argumentele care susțin ideea transformării orașului Cluj în cel mai avansat caz al financializării dezvoltării imobiliare, iar în Anexele sale prezint date statistice prin câțiva indicatori folosiți de obicei în măsurarea acestui fenomen, dar și aprecieri narative din partea unor dezvoltatori, investitori și agenții imobiliari care ne arată, printre altele, cum se construiește brandul Clujului ca oraș în care merită să investești.
Cuprinsul lucrării:
I. Condițiile de posibilitate ale apariției și financializării dezvoltării imobiliare – considerente naționale și globale generale. 2
II. Despre financializarea dezvoltării imobiliare. 6
III. Actori ai dezvoltării imobiliare financializate din Cluj-Napoca și sectoarele în care activează. 12
1. Firme cu capital românesc care au investit în noi construcții rezidențiale sau cu funcțiuni mixte pe foste platforme industriale. 13
2. Clădiri comerciale din sectorul retail, realizate de firme cu capital românesc. 14
3. Companii de retail cu capital străin 14
4. Firme cu capital străin, în domeniul construcțiilor rezidențiale pe foste platforme industriale. 14
5. Clădiri de birouri realizate și închiriate de firme de investiții 15
6. Firme faimoase cu capital străin, chiriașe în clădiri de birouri 15
7. Mari tranzacții realizate în orașul Cluj de către fonduri de investiții 15
8. Investitori instituționali cu activitate imobiliară. 17
9. Fonduri de investiții ale băncilor – cu active din zona imobiliară. 19
IV. Concluzii. De ce este Cluj-Napoca cazul financializării avansate a dezvoltării imobiliare. 20
BIBLIOGRAFIE. 21
ANEXE. 23
1. Date statistice privind aspecte ale financializării dezvoltării imobiliare în Cluj-Napoca. 23
2. Construirea brandului de Cluj ca oraș în care merită să investești în imobiliare. 38
3. De ce și cum să investești în imobiliare în România?. 43