Regenerarea urbană a zonelor cu foste platforme industriale, sau, altfel spus, transformarea lor prin Planuri Urbanistice Zonale din zone industriale în zone rezidențiale și/ sau cu caracter mixt (rezidențial, comercial, birouri) înseamnă resursă valoroasă pentru dezvoltatorii imobiliari: precum arată cele două hărți ce reprezintă prețurile medii de apartamente pe cartierele din Cluj (prezentate la începutul acestui document), în zona centrală acestea au fost în valoare de 874 euro/ mp (în timp ce prețul mediu pe oraș atunci era de 832 euro/mp), iar în 2020 valoarea lor de piață a crescut la 1749 euro/ mp (depășind cu aproape 300 euro prețul mediu din oraș la apartamente, ceea ce a fost în acel an 1477 euro/ mp).


Odată cu aprobarea Planului Urbanistic General (PUG) în 2015 a fost dat startul unei noi etape de dezvoltare și valorificare a spațiilor din orașul Cluj. Multe dintre platformele industriale aflate până la momentul respectiv în paragină din diverse motive, precum nevoia de investiții mai mari decât pot livra dezvoltatorii locali, regulamente neclare sau complicate pentru construcție, existența altor terenuri disponibile pentru proiecte de dimensiuni mici și mijlocii, șamd.

Platformele industriale dezafectate sunt o componentă aproape omniprezentă în orașele moderne atât în România, cât și în Europa. Procesele economice care au avut loc în Europa de Est după căderea regimurilor comuniste au condus la faptul că fabricile au devenit obiectul privatizărilor masive. Ulterior concurența pe piața liberă, precum și managementul deficitar le-a făcut pe multe dintre ele să își restrângă activitatea treptat sau să falimenteze. După încetarea activității de producție există minim trei modele de evoluție a platformelor industriale: (1) reocuparea spațiilor cu alte activități productive (oficii pentru firme, depozite), activități culturale și sociale (ateliere pentru artiști, spații comunitare), (2) abandonarea clădirilor spre ruinare în lipsă de alternative pentru reutilizarea terenurilor sau (3) dezasamblarea și vinderea pe bucăți a măsurilor de producție. Pentru ultimele două cazuri scopul final fiind dezvoltarea unor complexe imobiliare și financializarea.