Cu o populație de aproximativ 82 de mii de locuitori la recensământul din 2011, Târgu Jiu, reședința județului Gorj, este al 25-lea oraș ca mărime din țară. Este amplasat în sfera de influență a Craiovei, centrul regional național de sud-est. Poziționarea geo-economică nu îi aduce mari avantaje, fiind lipsit de acces la proiecte de autostradă, șosea expres, aeroport sau cale feroviară de mare viteză. Cu toate acestea, zona urbană Târgu Jiu derulează activitate economică semnificativă în domeniul energetic. Complexul Energetic Oltenia (CEO), producător de energie electrică pe bază de cărbune, este cel mai semnificativ angajator, hidroenergia și extracția de petrol fiind de asemenea prezente în regiune. Economic relevant este faptul că o parte importantă e celorlalte dezvoltări industriale locale a complementat sectorul producției energetice. Precum restul orașelor din România, Târgu Jiu a traversat o etapă a dezindustrializării, cât și o fază ulterioară de reindustrializare. Ansamblul Brâncuși (Masa Tăcerii – Poarta Sărutului – Coloana Infinitului) a fost obiectul unor tentative de rebranduire urbană înspre dezvoltarea domeniului turistic. Aflat acum într-o perioadă de transformare, orașul iese în evidență printr-o piață imobiliară surprinzător de activă. Un dezvoltator imobiliar intervievat descrie problemele de perspectivă ale orașului, în unison cu alte voci intervievate: „La noi în zonă mai sunt venituri de la acest complex energetic. Nu e în poteca nimănui orașul ăsta. Dacă cumva se va ajunge la închiderea complexului, cum s-a întâmplat și cu complexul huilei, și oamenii vor rămâne fără locuri de muncă, nu avem un drum expres, nu avem autostradă, nu are ce să lege”.
Întrebarea centrală a acestui demers este de ce platformele industriale din Târgu Jiu au trecut printr-un grad relativ scăzut de reconversie, în comparație cu alte studii de caz din REDURB cum ar fi Cluj-Napoca sau Brașov? Pentru a răspunde, trebuie să căutăm un răspuns privind dezvoltarea imobiliară generală a orașului.
Răspunsurile tentative la aceste întrebări se bazează pe câteva elemente specifice ale dezvoltării imobiliare din oraș. Pe scurt, acestea sunt: integrarea aproape completă a malului drept al râului Jiu în proiectele din ultimii 10 ani; formarea câtorva zone de dezvoltare rezidențială, în special zona Bicaz; constanța unei cereri relativ crescute de locuințe, în contextul unei oferte până recent stagnante; interesul foarte recent de refuncționalizare a fostelor platforme industriale.
În această lucrare vom prezenta câteva elemente ale politicii urbane, tipuri de proiecte imobiliare și indicatori economici pentru a înțelege complexul de factori care influențează dezvoltarea imobiliară.