Featured

Locations and methodology

The research is focusing on eight Romanian towns, leaving aside the capital city, nevertheless including a satellite town of it. The selected localities allow comparisons since they belong to several development regions and counties, being in different stages of transforming bankrupted socialist industries into assets of real estate development. Excepting Bragadiru (as a suburb of Bucharest) and Bârlad, all the other cities are county seats but differ in the number of persons with domicile in these localities, being: second-tier cities (following the capital city of above 2 million inhabitants) with a population of about 300.000, third-tier cities (with a population around 100.000), and a high-income commuter town formed after 1990 (with 25.000 inhabitants). Read our fieldnotes in Romanian here.

Continue reading “Locations and methodology”

Rezumat al raportului științific pentru anul 2021 [Enikő Vincze]

Primul an al cercetării “Formarea claselor sociale și reurbanizare prin dezvoltare imobiliară într-o periferie estică a capitalismului global” (2021-2023) a fost dedicat investigațiilor empirice în cele 8 orașe selectate din România pentru studiu  incluzând orașele magnet regionale (Cluj, Iași, Brașov, Craiova), municipiile mici (Reșita, Tg. Jiu, Bârlad) și un oraș nou creat în extensia capitalei (Bragadiru).

Aparținând unor regiuni de dezvoltare divergente (unele în revenire din crizele ciclice de după 1990, altele afectate în continuare de tendința declinului de toate felurile), orașele noastre se află în stadii diferite ale transformării vechilor platforme industriale (privatizate și falimentate) în noi dezvoltări imobiliare aducătoare de profit investitorilor. Lideri în afișarea unor astfel de schimbări sunt orașele regionale, urmate de Reșița și Bârlad unde am putut observa proiecte imobiliare de acest gen începute de curând, în timp ce în Tg. Jiu – chiar dacă găzduiește câteva noi ansambluri de locuințe -, și în Bragadiru – în ciuda boom-ului său rezidențial – nu s-a dat încă startul regenerării zonelor industriale în această direcție.

Continue reading “Rezumat al raportului științific pentru anul 2021 [Enikő Vincze]”

Summary of scientific report for 2021 [Enikő Vincze]

The first year of the research “Class formation and re-urbanization through real estate development at an eastern periphery of global capitalism” (2021-2023) was dedicated to empirical investigations in  8 Romanian cities selected for our study, including regional “magnet cities” (Cluj, Brașov, Iași, Craiova), small municipalities (Reșița, Tg. Jiu, Bârlad) and a new town created in the extension of the capital (Bragadiru).

Belonging to divergent development regions (some recovering from the cyclical crises after 1990, others still affected by the declining trends of all kinds), these localities are in different stages of the transformation of old industrial platforms (privatized and bankrupted) into sites of new real estate development for profit. Leaders in displaying such transformations are the regional cities, followed by Reșița and Bârlad where we could observe recently started real estate projects of this kind, while Tg. Jiu, – even if hosting some new housing complexes -, and Bragadiru – despite its residential estate boom – did not give yet start for the regeneration of industrial areas in this direction.

Continue reading “Summary of scientific report for 2021 [Enikő Vincze]”

Note de teren Cluj-Napoca [Enikő Vincze și Marina Mironica]

Marea majoritate a producției industriale socialiste în Cluj s-a localizat în fabricile din zona de dincolo de calea ferată, sau în zona industrială de nord. Dar fabrici existau și în cercul întâi din jurul vechiului oraș, care încetul cu încetul s-au încorporat în localitatea crescută în vremea socialismului prin construirea cartierelor muncitorești, azi ajungând chiar să fie considerate zone centrale, căutate ca locații pentru noile dezvoltări imobiliare. Pozele prezentate în aceste note au fost realizate de autoare între iulie – noiembrie 2021. Sursele și anii altor imagini și capturi din Google maps sunt menționate în descrierea acestora.

Continue reading “Note de teren Cluj-Napoca [Enikő Vincze și Marina Mironica]”

Note de teren Brașov [Enikő Vincze]

Marea fostă zonă industrială a orașului Brașov se întinde pe jumătatea sa de est, de la extrema nordică până la sud. Dar, precum descriem aici, au existat fabrici și în celelalte cartiere ale sale, inclusiv în centrul vechi respectiv în noul centru civic. Pozele prezentate în aceste note au fost realizate de autoare între august – octombrie 2021. Sursele și anii altor imagini și capturi din google maps sunt menționate în descrierea acestora.

Continue reading “Note de teren Brașov [Enikő Vincze]”

Note de teren Bârlad [Ioana Florea & Livia Pancu]

Municipiul Barlad nu mai este resedinta a Judetului Vaslui din anul 1968, dar a continuat sa se dezvolte industrial si urban din anii 1950 pana in 1989. La acel moment, in oras erau cateva intreprinderi mari (IRB, FEPA, Vigonia, abrazive Abrom, prefabricate, prelucrare tutun, confectii, ulei, utilaje grele) si o unitate militara importanta, cumuland zeci de mii de muncitori si muncitoare. Intre timp, majoritatea intreprinderilor a fost inchisa, iar cateva au ramas sa functioneze cu capacitate redusa. Pe o bucata din terenul fostei Intreprinderi Rulmentul Barlad (IRB), se deschide in data de 30 noiembrie 2021 Barlad Value Center, o dezvoltare de tip mall a investitorului transnational Prime Kapital (care are investitii imobiliare in mai multe localitati din tara, printre care Iasi, Vaslui, Bucuresti). Aceasta este singura investitie imobiliara de amploare din Barlad si ne intrebam care va fi impactul ei, avand in vedere structura social-economica a municipiului. 

Cateva caracteristici ale acestei structuri: existenta in oras a unor licee, spitale si institutii de cultura importante; plecarea masiva pentru munca in afara tarii, plecarea tinerilor catre Bucuresti, Cluj si Iasi; o densitate mare a orasului (a doua dupa Bucuresti la nivel national), din cauza lipsei de teren extravilan si a limitarilor de teren intravilan; existenta unui sit Natura 2000 in partea de est a orasului, care limiteaza dezvoltarea imobiliara. Structura pe cartiere: vechea “vatra” a orasului reprezentata de cartierele Munteni si Podeni a fost o zona inundabila, motiv pentru care gospodariile cu statut economic mai ridicat s-au mutat treptat pe dealurile din partea vestica a drumului principal; cartierele de blocuri au inceput sa se contureze din anii 1960 (Epureanu, zona centrala, Gara, Confectii si cel mai nou, din anii 1980, cartierul Lirei); conform strategiei de dezvoltare 2018-2025, cele mai multe unitati locative din oras sunt apartamente de bloc, desi sunt si multe locuinte individuale. Zonele industriale erau concentrate in nord, in partea de est a drumului principal (in paralel cu calea ferata), si in sud (alaturi de unitatea militara).

1. Renovari și construcții în etape

In acest context, in cele mai multe cartiere se observa constructii, supra-etajari si renovari de locuinte realizate in ultimele decenii in regie proprie. Unele constructii de locuinte individuale se afla in etape intermediare, ceea ce sugereaza constructia treptata, de-a lungul anilor, pe masura posibilitatilor financiare. Blocurile de locuinte colective sunt reabilitate termic tot din resursele locatarilor, in majoritatea cazurilor fiind facute unitar (blocul intreg), dar in unele cazuri si fragmentat (apartament cu apartament). Este un singur anunt de vanzare de loturi de locuinte (deci un proprietar de teren care vinde catre mai multi clienti), intr-unul dintre cartierele mai noi (zona Bariera Puiesti).

2. Cartierele Mihai Eminescu si Deal II

Sunt cartiere care s-au conturat din anii 2000, cu case mai mari si mai scumpe, realizate in regie proprie. Constructiile continua aici, cartierul Mihai Eminescu avand si un parc nou realizat din fonduri europene si circa 150 de locuinte individuale de dimensiuni mari. In aceasta zona a orasului strazile sunt asfaltate, pe cand in cartierele Podeni si Munteni majoritatea strazilor este neasfaltata. Tot in cartierul Mihai Eminescu este singurul proiect de bloc de locuinte colective aflat in constructie, inceput in anul 2021 (4 etaje, dezvoltator fiind o firma locala de constructii).

3. Zona de Nord – Barlad Value Center

In aceasta zona au functionat fabricile mari de dinainte de 1989 – IRB (care avea la apogeu in jur de 12.000 angajati), FEPA (Elemente Pneumatice si Aparate de Masura, devenita societate pe actiuni din 1991), Vigonia, Prefabricate (unde se produceau materialele prefabricate pentru constructia blocurilor noi din oras).

IRB va fi studiul nostru de caz – pe o parte din terenul fostei IRB fiind amplasata dezvoltarea fondului de investitii transnational Prime Kapital.

Rulmenti SA arhiva 2012 vremeanoua.ro

4. Zona de est / nord-est

La marginea orasului, spre calea ferata, erau amplasate mai multe zone de productie de dimensiune mica si medie, precum statia de betoane, fabrica de ulei (devenita ulterior Mandra, intrata recent in insolventa, scoasa la licitatie publica in mai 2021), vechea fabrica de gheata, atelierele CFR, precum si silozurile de langa gara CFR (in care se adunau cereale pentru intreaga zona inainte de 1989, detinute apoi de omul de afaceri Adrian Porumboiu, care si-a vandut apoi in 2016 mare parte din afacere catre grupul agroindustrial Trans-Oil inregistrat in Republica Moldova).

5. Zona de Sud

Aici functioneaza inca fabrica de confectii, dar cu un numar mult mai mic de angajati/ angajate. In apropiere a fost construit in anii 1980 cartierul de blocuri Confectii. Iar in vecinatatea fabricii se afla unitatea militara, care inca mai are un personal total de circa 1000 de oameni, fiind unul dintre angajatorii principali din oras si detinand terenuri ample (in proprietatea MAPN, care nu vrea sa le cedeze catre primarie pentru noi dezvoltari, conform informatiilor din interviurile noastre).

Tot in zona de sud, inspre est, se afla Lacul Prodana, cu o fosta zona de agrement, acum cu minime amenajari si partial privatizata. In apropiere, se afla cladirile ramase din statia de reparatii utilaj greu (agricol, acum loc pentru mici depozite si reparatii auto), fabrica de prelucrare tutun, fabrica de abrazive (cumparata in 2008 de Vigotex, cu hale demolate in anul 2020) si inca o cladire nefolosita asupra careia inca ne documentam.

Note de teren Bragadiru [Mihail Dumitriu]

Administrativ

Bragadiru a devenit oraș în anul 2006 în urma unui referendum: „Datorită puternicei dezvoltări  şi în urma referendumului organizat în anul 2003, localitatea Bragadiru a fost numită oraş la data de 2 ianuarie 2006, prin Legea nr.415/30.12.2005.”

Până atunci, a aparținut administrativ de Județul Ilfov (până în 1950),  de ce avea să devină sectorul 5 (până în 1968), de Municipiul București (până în 1981), de Sectorul Agricol Ilfov (până în 1989), și din nou de Ilfov. Astfel suprafața atribuită comunei, iar mai târziu orașului, a variat, ajungând, conform datelor de pe Primăria Bragadiru, la 2179 ha (1929 ha intravilan și 228 extravilan). 

Conform unui bilanț teritorial executat pentru PUGul din 2005, Bragadiru deținea 1866 de ha, dintre care aproape jumătate erau ocupate de locuire (47,7%) și  15% de zone mixte: producție și comerț.

Etape în dezvoltarea orașului

În perioada socialistă a fost integrat într-un sistem urban care deservea București, dar foarte posibil existau relații agro-industriale pe zone mai extinse. Comuna a început să se dezvolte de la mijlocul anilor 2000, perioadă care a coincis cu boomul imobiliar din principalele orașe din România. Primele transformări au fost legate de spațiile industriale și refuncționalizarea lor (Fabrica de Margarină).

Cea mai intensă dezvoltare s-a produs pe teritoriul dintre limita administrativă a Bucureștiului și șoseaua de centură, fenomen observat și la celelalte localități din zona periurbană a capitalei, dar și a altor orașe din țară care au cunoscut o urbanizare accentuată și speculativă.

Cartierul Independenței 2001/2020

Zonele care sunt mai apropiate de centrul inițial al fostei comune Bragadiru, s-au transformat prin convertirea zonelor industriale de producție sau depozitare construite în perioada socialistă în zone de comerț, servicii sau mică producție.

Economic

Din punct de vedere al structurii ocupaționale, cei mai mulți angajați pe domenii de activitate, din totalul anului 2011 (1630 angajați), erau implicați în industria farmaceutică, apoi în construcții și industria auto. Totuși, majoritatea lucrătorilor erau împărțiți pe mai multe segmente din comerț și servicii. Cel mai vizibil impact îl are dezvoltarea imobiliară care în ultimii 15 ani a rearanjat teritoriul dintre București și Centură.

Zona e cunoscută și pentru potențialul petrolifer, dar care este și un posibil contaminator al pânzei freatice

Demografic

Din punct de vedere demografic, Bragadiru a avut o creștere a populației în ultimii 20 de ani de 244%. În anul 2020, erau domiciliați la Bragadiru peste 25.000 de oameni.

Geografic și morfologic

Bragadiru este poziționat în partea sud vestică a capitalei în continuarea sectoarelor 5 și 6. Se poate delimita vizual și spațial în trei zone, determinate de traseele importante de circulație și naturale: șos. Alexandriei, șos. Centura București, Prelungirea Ghencea, Râul Sabar, Râul Ciorogârla.

Trecerea de la CAPuri și IASuri la loturi individuale a dus la o fragmentare a terenurilor agricole, care ulterior, intrând în intravilan, s-au transformat în parcele construibile, păstrându-și morfologia – loturi înguste și lungi (curele). Acest lucru s-a întâmplat cu precădere pe bucata din zona 1 dintre șos. Alexandriei și Prelungirea Ghencea.

O mare parte din teritoriul orașului este afectat de inundații, lucru care este accentuat de infrastructura neadaptată la numărul mare de dezvoltări imobiliare. Bragadiru, neavând o stație de epurare, este expus la poluarea pânzei freatice.

Fabrica de Nutrețuri Combinate Sabarul

Fabrica a fost desființată la începutul anilor 90, iar pe terenul acesteia au fost construtie hale care au fost închiriate pentru mica producție. Fabrica alimenta multiplele crescătorii de animale din jurul Bucureștiului, dar nu numai. Construcțiile principale ale fabiricii au rămas în picioare, deși abandonate. Peste drum de FNC Sabarul, o fostă anexă industrială (parc auto), a fost diversificată în funcțiuni: magazin de piese auto, spălătorie auto, service.

Fosta fabrică de nutrețuri combinate și un spațiu adiacent auxiliar – 2001/2020

Fabrica de Bere Fulgerul Bragadiru

SC Fulgerul SA Bragadiru a fost desființată la începutul anilor 2000 ca urmare acumulărilor de datorii post privatizare. Pe lângă bere, fabrica mai producea spirt, lichior, drojdii ș.a. Se pare că fabrica folosa materii prime rezultate din prelucrarea cerealelor la Fabrica de Nutrețuri Combinate Sabarul. La începutul anilor 2010 a fost demolată, o mare parte din suprfața platformei a fost transformată într-un centru comercial cu piață, două supermarketuri (Lidl, Kaufland), restaurant etc. Pe partea rămasă mai funcționează un centru de reciclare.

Fabrica de bere Fulgerul Bragadiru – 2001/2020

Fabrica Margarina

Pe locul fostei fabrici de margarină funcționează în prezent fabrica de medicamente Laropharm, fabrica de dulciuri Bomboniera, și alte câteva mici producții (mobilă, tâmplărie etc). Nu este foarte clar încă dacă fabrica a funcționat vreo-dată, dar ea a fost utilată complet și testată pentru producție. În spatele fabricii, fără să fie evidentă o legătură, a fost o zonă industrială, actualmente demolată.

Fabrica de margarină – 2001/2020

Zona Industrială – Șoseaua de Centură

În zona șoselei de centură, singura fabrică rămasă funcțională din perioada socialistă este fabrica de oxigen. Celelate spații de-o parte și de cealaltă a șoselei au fost refuncționalizate. Peste drum de fortul Bragadiru se pare că a fost o fabrica de prefabricate din beton care în anii 80 a trecut în administrarea Antrepriză generală de construcții-montaj București. În acest moment sunt hale de ambalare cereale, producție cofraje, un centru de reciclare, spațiu logistic de curierat.

Zona industrială de pe centura București – 2001/2021

Note de teren Craiova [Ioana Vlad]

Producția industrială a Craiovei s-a concentrat, începând cu perioada socialistă, pe două mari platforme industriale care parțial și-au păstrat această funcție până în prezent: platforma de est și platforma de vest. Punctul de plecare al procesului socialist de industrializare l-au reprezentat micile ateliere, fabrici și mori construite la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX care, pe măsură ce orașul s-a extins către cele două mari zone industriale din est și vest, au devenit locații centrale și semi-centrale, de interes pentru dezvoltarea imobiliară rezidențială și comercială în ultimele două decenii. 

Continue reading “Note de teren Craiova [Ioana Vlad]”

Note de teren Iași [Ioana Florea & Livia Pancu]

Iasiul este al doilea oras din tara dupa marimea populatiei. Mai mult, este unul dintre putinele orase a caror populatie a crescut in ultimele decenii. De asemenea, localitatile limitrofe au devenit tot mai populate in ultimii ani. Dar Iasiul nu a fost mereu asa, la ultimul recensamant din anul 2011 nefiind in fruntea clasamentului. Cateva procese de transformare urbana au avut loc de atunci si au dus la aceasta situatie, printre care: finalizarea unei mari dezvoltari imobiliare in centrul orasului, chiar in anii de austeritate de dupa criza din 2008; cresterea pietei imobiliare locale, pe acest prim val; dezvoltarea industriei ITC si outsourcing, odata cu cresterea economica inceputa in anii 2014-2015; un val de migratie din Republica Moldova. Cu toate acestea, in anul 2019, care a fost un an record pentru constructia si livrarea de locuinte noi (la un nivel national similar anului de boom imobiliar pre-criza din 2008), Iasiul se afla in plutonul oraselor care livrau peste 1000 de locuinte, alaturi de Brasov, Sibiu, Bragadiru, Craiova, Oradea, dar la distanta mare de Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca (cu peste 4000 locuinte livrate) si Bucuresti (cu circa 14.000 locuinte livrate, conform datelor Profit.ro https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/sectorul-rezidential-va-incheia-2019-cu-cele-mai-bune-rezultate-din-istoria-moderna-19194497). Ceea ce ne arata ca este in continuare presiune de crestere a pietei rezidentiale in Iasi, dupa cum vedem in multitudinea de proiecte imobiliare in dezvoltare si dupa cum au spus mai multe persoane si in interviurile noastre.

Continue reading “Note de teren Iași [Ioana Florea & Livia Pancu]”

Note de teren Reșița [Sorin Gog]

Resita a fost unul dintre cele mai importante centre industriale din Romania, uzinele siderurgice construite aici datand din perioada Imperiului Habsburgic. Rolul important pe care industria Resitei l-a avut la dezvoltarea economica a intregii regiuni de-a lungul secolului al XIX-lea este bine documentata. Spre deosebire de industriile extractive care au fost dezvoltate in Transilvania si Banat, investitiile facute aici au generat industrii complexe cu un rol important in modernizarea sociala a intregii zone. Resita are una dintre cele mai vechi traditii sindicaliste, aici s-au dezvoltat primele miscari muncitoresti care au contribuit decisiv la promovarea drepturilor angajatilor, salarii decente si imbunatatirea conditiilor de munca. In deceniul al doilea al secolului XX incepe un amplu proces de urbanizare si de consolidare a doua ramuri industriale importante: cea siderurgica si cea constructoare de utilaje si masini.

Continue reading “Note de teren Reșița [Sorin Gog]”

Note de teren Tg. Jiu [George Iulian Zamfir]

Introducerea celor trei tipuri de spații: industrial, comercial, rezidențial

A. INDUSTRIAL

Spațial, siturile industriale din Târgu Jiu înconjoară practic orașul, concentrația cea mai ridicată fiind în zona de nord-est. Majoritatea și-au păstrat caracterul funcțional, chiar și când respectivele companii au fost privatizate sau au fost chiar înlocuite. Numeroase întreprinderi au fost privatizate prin metoda MEBO, ulterior intrând în faliment, excepția sonoră fiind Artego.

Situri importante ale companiilor intrate în faliment sunt CET Romanești, în partea de sud, Fabrica de Țigarete și Fabrica de Cărămizi Unirea, situate vizavi în partea de centru-nord. Pe siturile primelor două deocamdată nu s-a realizat nicio conversie efectivă, iar pe situl Fabricii de Cărămizi Unirea s-a ridicat un magazin LIDL.

O parte importantă a acestor spații industriale și-a menținut funcțiunile în formă continuă până în a doua jumătate a anilor 2000, când o parte semnificativă a companiilor intră în faliment sau restructurare. Este posibil ca acest termen să fie mai înaintat comparativ cu alte orașe parte a studiului Redurb. Astfel, într-o abordare teleologică, față de orașe mari precum Cluj sau Brașov, periodizarea dezinvestirii imobiliare în aceste spații industriale ar determina traiectoriile spațiale ale investițiilor comerciale și rezidențiale.

Centrala Electrică de Termoficare (CET Romanești) Târgu Jiu

Centrala era aproape gata de folosire în 1989, însă nu a funcționat niciodată. În 2006, întreaga structură a fost scoasă la licitație de primărie, 7.2 milioane lei. În presă reiese că prețul final plătit a fost de 9 mii de euro. O societate franceză a preluat structura în care erau estimate a exista 30 de mii de tone de fier vechi.

Zona fostului CET este unul dintre singurele spații industriale din oraș pentru care există intenția de reinvestire imobiliară pentru crearea unei zone industriale și de birouri. Intenția este a primăriei Târgu Jiu, care are terenul în patrimoniu.

Deocamdată, în zonă activează o firmă de coletărie, un magazin de instalații și câteva ateliere auto. Vizavi se află un magazin Dedeman, ridicat pe un teren achiziționat.

Fabrica de Țigarete

Printre cele mai central plasate unități de producție industrială, fabrica ocupă un teren de 5 hectare. A fost deschisă în 1940, a fost privatizată în 2000 și a ajuns în proprietatea omului de afaceri Ioan Niculae, care a preluat Societatea Națională Tutunul Românesc, iar în 2006 fabrica a sistat producția. Spațiul este deținut de New Century Development SRL din București. În sediul administrativ își desfășoară activitatea APIA Gorj, iar în alte clădiri își mai desfășoară activitatea câteva firme mici.

Întreprinderea de confectii Targu Jiu / SC Confecția SA

Întreprinderea de confecții Târgu Jiu S-a înființat în 1940 și este situată în zona de est a orașului, în proximitatea Coloanei Infinitului. Se transformă în SC Confecția SA în 1990, intră în insolvență în 2013 și închide activitatea în 2016. Proprietatea imobiliară a fost evaluată la 13 milioane de lei, terenul fiind de 2.15 hectare și evaluat la 8 milioane de lei. Autoritățile locale au înaintat ideea de transformare în centrul cultural artistic. Terenul este în proximitatea fostei unități militare, al cărei teren va fi transformat în cel mai mare parc al orașului. Firma italiană Tecnopiuma, care era clientul SC Confecția SA, a închiriat o hală a fostei fabrici, reangajând o parte din angajatele concediate.

Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL) / Fabrica de mobilă Rostramo / SEBN.RO

CPL a fost înființat în 1959, fiind deschise mai multe unități de producție. După 1990 a devenit fabrica de mobila Rostramo. La mijlocul anilor 2000, producea mobilă predominant pentru export. Prin metoda de privatizare MEBO, 75 la sută dintre angajați dețineau acțiuni al companiei, până în anul 2010, când acțiunile au fost preluate, iar unitatea a intrat în lichidare. În 2017, SEBN, producătorul japonez de cablaje auto, a preluat o parte din terenul fostei fabrici de mobilă Rostramo și a deschis producția, în prezent având în jur de o mie de angajați.

Artego

În prezent cea mai mare companie de benzi de transport din cauciuc din țară, s-a înființat în 1973, fiind probabil singura întreprindere din oraș care a supraviețuit privatizării MEBO, în prezent fiind deținută 75 % de către salariați. Compania și-a diversificat portofoliul, investind într-o unitate de producție textile și una de procesare a laptelui. Este localizată pe str. Ciocârlău, lângă fosta Fabrică de sticlă și vizavi de Comgorj, în zona de nord est a orașului. Este probabil unitatea industrială care ocupă cea mai mare suprafață de teren din oraș.

Fabrica de sticlă / Star Glass SA

Se află pe str. Ciocârlău, lângă Artego și vizavi de Comgorj. A fost fondată în 1975 și închisă în 2008, după ce angajații au început să vândă în 2003 acțiunile obținute prin privatizarea MEBO. A fost achiziționată de către compania de producție de mase plastice Crilelmar, care a adaptat spațiile la noua producție.

Fabrica de Cărămidă Unirea

Era localizată în zona de centru-nord, vizavi de Fabrica de Țigarete. Primele activități de profil au început în 1832 prin fabricarea de porțelan. A fost privatizată în 1999 prin metoda MEBO. S-a închis în 2006 și a fost demolată în 2008. În 2010, rețeaua de magazine LIDL a început demersurile pentru construcția unui magazin pe fostul amplasamant al fabricii pe o suprafață de 1400 de mp.

Combgorj SA

Unitățile de producție se află pe str. Ciocârlău, pe platformă industrială de nord, vizavi de Crilelmar și Artego. Producător de hrană pentru animale de fermă, Combgorj a început vânzarea de active pentru plata datoriilor, iar în 2019 i s-au retras acțiunile de pe piață, urmând a intra în faliment.

Grimex

Întreprinderea de Utilaj Minier – I.U.M. Tg-Jiu s-a înființat în 1978 și producea utilaje miniere pentru exploatarea cărbunelui, cât și servicii de reparații pentru utilaje. Odată cu transformarea în SA în 1990, a primit numele GRIMEX. A intrat în faliment în 2006 și a fost cumpărată de un investitor privat, devinind SRL. Situată în zona centru-nord în proximitatea fostei fabrici de cărămizi, celei de țigarete și celei de mașini unelte pentru presare forjare (actuala Mirfo), clădirea este unul dintre cele mai impunătoare elemente de patrimoniu arhitectural industrial al orașului.

Gorjpan / Velpitar

În anul 2004, compania de panificație Velpitar preia fosta întreprindere Gorjpan Târgu Jiu.

La următoarea vizită voi continua explorarea unităților de pe str. Macului, unde se găsesc ruinele fostei fabrici de bere și actuala companie Mirfo, bazată pe fosta Întreprindere de Mașini-Unelte pentru Presare și Forjare, cât și alte unități ale industriei energetice și de construcții. IMUPF a fost înființată în 1976, lângă Fabrica de țigarete și în proximitatea căii ferate principale. Inițial ocupa o suprafață de 25 de hectare.

B. COMERCIAL

Cele mai semnificative dezvoltări imobiliare comerciale se află de-a lungul malului drept al râului Jiu. Supermarketul Interex s-a deschis în anul 2005, chiar la sud de Barajul târgu Jiu. Imediat la sud, după pasarela peste rău, se regăsesc magazinul Kaufland, deschis în 2007, iar mai jos este Shopping City Târgu Jiu, deschis în 2014 în urma investiției fondului sud-african NEPI. De menționat că NEPI este unul dintre cele mai active fonduri de investiții din țară în dezvoltarea de mall-uri. Puțin mai jos este situat magazinul Dedeman, ridicat în anul 2014, în proximitatea platformei dezafectate CET Romanești.

Aceste centre comerciale s-au dezvoltat în zone care nu mai fuseseră utilizate anterior decât într-o măsură foarte redusă. Odată cu regularizarea râului Jiu, este probabil ca zona respectivă să fi avut rolul de zonă de protecție la inundații, ipoteză care trebuie mai departe verificată. Indiferent de rațiunile neutilizării anterioare ale terenurilor respective, este cert că disponibilitatea acestora a condus la lipsa de presiune imobiliară pe terenurile fostelor platforme industriale.

C. REZIDENȚIAL

Sistematizarea urbană socialistă apare ca nefinalizată: structuri de tip sătesc pătrund până aproape de zonele centrale, iar pe malul stâng al Jiului nu s-a realizat niciun plan de creștere a numărului de locuințe prin construcție de blocuri, chiar dacă geografic este o zonă relativ centrală. Un motiv îl poate constitui presiunea realizată de conservaționiști. Un exemplu este adus în discuție de Liliana Iuga (2016), care descrie eforturile depuse de aceștia în anii 1970 în opoziție cu principiile ceaușiste de creștere a densității blocurilor de apartamente, proiect ce ar fi afectat structura artistică a lui Brâncuși. 

O privire comparativă pe Google Earth Pro între anii 2011 și 2019 sugerează că principalele tipuri de noi construcții rezidențiale sunt casele unifamiliale. Cele mai recente investiții se concentrează în zonele str. Panduri (sud-vest), Bicaz (nord-vest) și Unirii-Gilort (est). Zona Bicaz este exemplul cel mai grăitor al recentului ritm intens de dezvoltare rezidențială. Anterior, arealul amplasat în proximitatea Barajului Vădeni și stadion, fusese ocupat parțial de căminele muncitorești ale Antreprizei de Construcții Hidrotehnice. O parte din ele au fost demolate, iar noile proiecte imobiliare au ocupat treptat majoritatea spațiului, accelerat după anul 2015.

 Zona Bicaz. Imagini preluate de pe Google Earth Pro – 2011>>2019

Apariția blocurilor de apartamente ca proiecte de dezvoltare rezidențială privată este, de asemenea, o noutate. Câteva zeci de blocuri, majoritatea de mici dimensiuni, încep să apară în ultimii câțiva ani în zone precum Bicaz sau zona de est, dar și împrăștiate prin zona centrală. Investițiile în blocuri semnifică creșterea valorii terenurilor, cuplată de o cerere în creștere. Astfel, prețurile locuințelor din oraș au crescut semnificativ, comparabil cu cele din orașele mari. De notat că există și proiecte de locuințe publice realizate după 1990, unele fiind situate în zone estice marginale. În plus, administrația locală a concesionat parcele pentru construcții de locuințe unifamiliale în cel puțin două zone din est, locuințele fiind deja ridicate. Interviurile din octombrie 2021 indică faptul că lipsa reglementării adecvate a terenurilor din oraș este o importantă piedică în dezvoltarea imobiliară, chiar dacă geografic, terenurile sunt viabile pentru investiții cu cost redus.

Situat în dreapta străzii Bicaz, cartierul ACH este o fostă grupare de locuințe temporare construite de Antrepriza de Construcții Hidrotehnice Târgu Jiu, ulterior fie demolate, fie transformate în locuințe sociale. Conform imaginilor de mai jos, s-au construit multe locuințe unifamiliale, cât și blocuri de către dezvoltatori imobiliari privați, în special după anul 2015. Este o zonă relativ centrală, zona apropiată de râu nefiind utilizată până recent pentru ridicarea de construcții după regularizarea Jiului. Aici este în plan ridicarea unui mini-cartier cu 25 de blocuri.

Un alt set de noi clădiri rezidențiale care apar în zone centrale:

Blocuri în zonele de est:

Administrația Bazinală a Apelor Jiu – zone cu risc de inundații – planșa 5 pg. 158 & Administrația Bazinală a Apelor Jiu – Planșa 6 pg. 159 – Zone potențial afectate în caz de inundații